Prezentarea stilurilor in mobilier va continua in acest numar cu unul din stilurile de la curtea Frantei – stilul Ludovic al XIV – lea .

Exista in acest stil o perioada ce poarta amprenta celui anterior , dupa care urmeaza o epoca de inflorire propiu –zis (pana la 1685)si , in fine ,ultima ,in care stilul Ludovic al XIV – lea devine ceva mai sobru .Stilul este inchegat dupa principiile elaborate de Academia de picture si sculptura si derivate din canoanele clasice: masura si proportiile sunt elemente esentiale . Ele se vor aplica in toate domeniile.
In interioare se folosesc scuaturi albe, aurite si pictate in asemenea masura incat nu ramane nici un centimentru de plafon sau de perete nedecorat . Suprafetele peretilor si ale plafoanelor sunt impartite in panouri ovale sau rectangulare avand in centrul picture decorative . Marile palate au peretii placati cu marmura policroma . In alte resedinte , cel mai insemnat si semnificativ muzeu pentru ceea ce a insemnat splendoarea si fastul stilului. In marea galerie – numita acum “Galeria oglinzilor “ – este documentul cel mai stralucit de arhitectura interioara create in stilul Ludovic al XIV – lea .
Dar spre sfarsitul secolului, incurcaturi financiare oblige casa regala sa interzica folosirea aurului in decoratia murala. Si asfel ,apar lambriuri in culorile naturale ale lemnului.Tapiseriile tesaturile de atelierele regale organeizate tot in acest timp la Gobelins s-au inspirat din antichitate pentru a evoca scene contemporane in factura romana. Materialele sunt ceva mai numeroase decat in stilul anterior .
In acest stil, sub influenta relatiilor cu Extermul Orient , se introduce mobilierul lacuit.Lacul chinezesc a cunoscut o mare voga. Principalele motive ornamentale sunt: soarele avand in centru un cap de femeie , floarea de crin , doua litere “L” incrucisate ,cosuricu fructe sau flori, cochilia interpretata in diferite moduri ,capetele de Apollo sau de Bachus ,corn de berbec ,frunza de acant , romburi alcatuind suprafetele cadrilate in care se inscriu rozele. Toate formele modelate prin sculptura folosesc ovele ,perle ,caneluri,frunze de acant sau un evantai plasat deasupra capetelor feminine, mascaronilor sau capetelor de fauni cu grimace. Paturile continua sa aiba baldachin,dar exista si unele denumite “pentru odihna”,formate dintr-o juxtapunere de trei taburele mari si avand un capatai scurt de care se sprijina o perna de sul. La nici unul dintre ele nu se vede lemnul. Totul este tapitat .Podelele laterale sunt,ca si cuverturile sau draperiile, scurte si festinate, avand fondul si motivele in culori foarte vii, si cad in drapaje peste baldachine somptuase.
Scaunele sau taburete cu picioare incrucisate in forma de “X” sau cu picioare drepte , unite intre ele prin stingii in forma de “H” sau “X” cu o agrafa . Sunt tapitate si ornate cu pasmanterie si franjuri .
Scaunele propiu – zise sunt tapitate in intregime , cu spatrul usor inclint in afara ,cu pasmanterie chiar si pe spatar si franjuri . Fotoliile sunt aceleasi ca si in stilul Ludivic al XII – lea dar bratele sunt in consola , iar spatarul e usor inclinat in afara . Exista si un tip cu bratele tapitate , iar locul unde se aseaza mana este din lemn sculptat in forma de corn de bec. Spatarul are de o parte si de alta , in dreptul capului, doua elemente tapitate ,asigurand si un sprijin lateral .
Canapelele au trei locuri si exact aceeasi structura ,tapiterie si ornamente ca si fotoliile.
Mesele plasate in mijlocul incaperii sunt fastuos sculptate si au placa de marmura sau mozaic din pietre dure. Apar si mese ce se fixeaza langa un zid . Ele sunt de dimensiuni mici , au patru sau , spre sfarsitul stilului, doua picioare.
Birourile sunt, la inceputul domeniului lui Ludovic al XIV – lea , placate cu agata sau marchetarie , au apt picioarele din bronz sau cositor aurit. Doua corpuri cu sertare sunt plasate pe cate patru picioare reunite in stinghii,mijlocul piesei are un sertar lung ,iar in jos un panou ,care face legatura intre cele doua corpuri. Pana a se ajunge la stabilirea precisa a functiei,deasupra lor , pe un perete , se fixeaza o oglinda . Spre sfarsitul perioadei , piesa are numai patru picioare, cateva sertare aliniate sub placa si poarta numele de masa de scris .
Comoda , care ia locul cufarului , are 2,3 sau 4 sertare , placa de marmura ,marchetarie cu desen de arabescuri sau ornamente vegetale .
Dulapurile erau din lemn masiv sau marchetat. Lemnul panourilor neacoperite cu ornamente poarta sculptura in punct de diamant ,iar cateodata are mici motive de bronz aplicate pe usile laterale .
Azi , in muzeul de la Versailles si Trianon se pot vedea si mobile provenind din China ,obiecte de fildes si vase de portelan ,stofe aduse din India care altadata decorau incaperile regale.

SURSA : REVISTA DOMUS , OCTONBRIE 2003.

Te-ar putea interesa si:

No related photos.